marți, 11 septembrie 2012

Povestile copilariei in varianta originala


Povestile de adormit copii sunt de fapt inspaimantatoare. 

In varianta lor originala, povestile celebre de adormit copiii mai degraba le dadeau acestora cosmaruri. Chiar si in varianta de acum, multe dintre basmele din copilarie sunt de-a dreptul macabre. Sa ne gandim doar la povestea "Capra cu trei iezi" cand lupul "asaza cele doua capete cu dintii ranjiti in feresti, de ti se parea ca radeau, pe urma unge toti paretii cu sange".
La inceputuri, povestile erau pline de finaluri si intamplari macabre si inspaimantatoare, fiind cosmetizate de-a lungul timpului. Mai jos avem cateva dintre basmele celebre, de data aceasta insa in varianta originala care i-ar da fiori oricarui copil. Lucru care nu ar trebui sa ne uimeasca, pentru ca la data la care au fost create, povestile nu erau dedicate copiilor, ci adultilor.

Frumoasa si Bestia

"Frumoasa şi Bestia" este în esenţă povestea unui om dispus să îşi vândă fiica pentru ca el să scape cu viaţă. Tatăl care se transformă în traficant de carne vie fură un trandafir din grădina palatului unde şi-a găsit adăpost. Când Bestia îi spune că în schimbul trandafirului trebuie să rămână pe veci prizonier în castel, omul se apără spunând că l-a furat pentru fiica sa, frumoasa Bella. Iar el este de acord să o ia pe fiică prizonieră în locul tatălui.

Pinocchio

"Pinocchio", aşa cum a scris-o Carlo Collodi, este o poveste mai întunecată decât a văzut-o la televizor multă lume. În povestea originală, Geppetto este arestat pentru rele tratamente aplicate minorilor iar picioarele lui Pinocchio sunt arse accidental. Ca să nu mai vorbim că, iniţial, povestea, care nu era pe atunci una pentru copii, se termina la capitolul 15 cu Pinocchio murind prin spânzurare.

Hansel si Gretel

Nu aveti cum sa uitati acest basm incredibil despre cei doi copii, frate si sora, care se pierd in padure si ajung la casa vrajitoarei. Pana la urma ajung intemnintati si indopati pentru a fi mancati, dar reusesc sa scape aruncand-o pe vrajitoare in foc. Ei, in varianta initiala numita Copiii Pierduti, in loc de vrajitoare este un demon. Dracul este pacalit de catre copii ca si in varianta finala, insa reuseste sa faca o capra de taiat lemne pentru a-l pune pe unul dintre copii sa sangereze. Dar acesta se preface ca nu stie cum sa se urce pe ea, iar cand nevasta demonului face o demonstratie, copiii ii taie gatul si evadeaza. 

Scufita rosie 

Asa cum o stim noi azi, povestea se termina cand Scufita rosie este salvata de catre vanator care il omoara pe lupul cel rau. Insa in versiunea originala frantuzeasca (de Charles Perrault), sfarsitul nu era atat de fericit. In aceasta varianta, Scufita rosie il intreaba pe lup care e drumul catre casa bunicutei, iar acesta ii da instructiuni gresite. Scufita il asculta pe lup si povestea se termina pur si simplu cu Scufita mancata de catre lup. Nu e niciun vanator, nicio bunicuta, doar un lup rau si o fetita moarta. Morala este sa nu ascultam sfaturile strainilor. 

Micuta sirena 

Majoritatea dintre noi stim versiunea lui Disney a Micutei sirene, cand aceasta se transforma in om pentru a se putea casatori cu printul Eric intr-o ceremonie la care sunt invitati atat oameni cat si creaturile marii. Insa Hans Christian Andersen nu si-a imaginat un final atat de fericit pentru sirena lui. In versiunea sa, Mica sirena il vede pe print casatorindu-se cu o alta fata si dispera. I se da un cutit cu care sa-l injunghie pe print si sa-l omoare, insa ea prefera sa sara in mare si sa se sinucida. Hans Christian Andersen a modificat chiar el putin finalul ca sa-l faca mai agreabil. In loc sa moara cand se intoarce in mare, sirena se transforma in „fiica aerului” asteptand sa ajunga in rai. De fapt, tot moare, dar intr-un mod mai poetic. 

Alba ca Zapada 

In povestea pe care o stim cu totii, Regina ii cere vanatorului sa o omoare pe Alba ca Zapada si sa-i aduca inima ca dovada. Vanatorul nu poate sa faca asa ceva, asa ca se intoarce cu inima unui porc mistret. In varianta originala, Regina ii ceruse ficatul si plamanii fetei pe care vroia sa-i serveasca la cina in acea seara. De asemenea, Alba ca Zapada se trezeste de la zguduiturile calului printului in timp ce o ducea inapoi la palat si nu de la un sarut magic. In versiunea fratilor Grimm, povestea se termina cand Regina este fortata sa danseze pana moare, incaltata in pantofi de fier incins. 

Frumoasa adormita 
In varianta originala, printesa adoarme cand se inteapa la deget intr-un fus. Doarme pentru o suta de ani pana cand un print o gaseste, o saruta si o trezeste. Se indragostesc, se casatoresc si traiesc fericiti pana la adanci batraneti. Insa povestea nu este chiar atat de draguta. In varianta originala, printesa este adormita din cauza unei profetii si nu a unui blestem. Si nu sarutul o trezeste. Regele, vazand-o ca doarme, o violeaza. Dupa noua luni, da nastere, in somn, la doi copii. Unul dintre copii ii suge degetul scotandu-i astfel bucata de fuior care o tinea adormita. Se trezeste pentru a se gasi violata si mama a doi copii. 

Cenusareasa 

In versiunea moderna a povestii o avem pe frumoasa Cenusareasa care se indragosteste de print, se casatoreste cu el, iar cele doua surori rele se aleg si ele cu cate un lord si toti traiesc fericiti pana la adanci batraneti. Povestea isi are originile departe, in secolul I i.Hr., doar ca pe eroina o chema Rhodopis, restul povestii fiind foarte asemanator cu versiunea moderna, cu exceptia pantofului de clestar si a trasurii de dovleac. Insa fratii Grimm aveau o varianta mai sinistra: surorile vitrege isi taie parti din propriile picioare pentru a incapea in pantof, incercand sa-l pacaleasca pe print. Printul este avertizat de siretlic de doi porumbei care le scot ochii surorilor. Sfarsesc prin a-si petrece restul vietii ca cersetoare oarbe in timp ce Cenusareasa traieste in lux in castelul printului.

Stiti ca va iubesc, Rafy